Mi-am făcut destul de cap în ultimele zile, așa că a venit momentul pentru Ordnung und Disziplin. Am început de aseară când mi-am fixat sa mă culc la 12 și m-am ținut de plan. Nu e devreme, dar față de săptămâna trecută, când m-am culcat numai la 1-2, este o imbunătățire.
Iar m-am trezit înaintea ceasului, la 7 fără zece de data asta. Este absolut uimitor și nu o să încetez prea curând să mă minunez de cum mă trezesc eu, singură, devreme. Eu credeam că cel mai probabil sufăr de Dysania, iar pentru asta nu există tratament, așa că sunt condamnată să îmi trăiesc viața chinuindu-mă în fiecare dimineață să mă arunc jos din pat. Dar uite că m-am "vindecat".
Revenind, azi am alergat 3.20 km cu o medie de 6.48 minute per kilometru. Deci mai bine ca 7.35-ul de săptămâna trecută (dar și cu o durere nouă în genunchiul stâng. wtf!?!)
Ce s-a schimbat azi? Res-pi-ra-ți-a!
Cri, o bună prietenă și o pasionată de cățărări mi-a explicat cum să respir. Respectiv, inspiri de 3 ori scurt și expiri de 3 ori scurt. Și ceea ce se intamplă este că pasul vine pe fiecare inspirație/expirație, iar concret ajungi să respiri la 3 pași. Citisem pe undeva că e recomandat la 4, dar eu deocamdată nu am capacitatea asta.
Ajută mult tehnica asta. Mai încercasem înainte să respir la un anumit număr de pași, dar pierdeam numărătoarea. Cu tehnica de mai sus nu se întâmplă. În schimb, în partea a doua a alergării nu prea am mai reușit să țin ritmul de 3 inspiratii/3 expiratii. Cu toate astea, am avut senzația că respirația se regla singură și venea natural, fără numărătoare. Nu știu, poate mi s-a parut.
Cum calci când alergi
Un alt aspect important al alergatului, este modalitatea în care calci. Văzusem la un moment dat că se pune întâi vârful tălpii jos dar nu prea am înțeles tehnica și nu mi-am bătut capul. Apoi Florin mi-a explicat mai bine cum se pune piciorul jos. Am înțeles, dar tot nu am reușit să o pun în aplicare. Pe net m-am uitat foarte succint și am văzut păreri și păreri. Unii spun că se pune călcâiul, alții că se pune talpa cu totul, alții că se pune vârful piciorului. Eu îl cred pe Florin pentru că îi știu rezultatele, dar mai ales ca explicația lui are sens.
Explicația lui Florin
"nu ştiu care e tehnica ta de alergare (da, alergarea e complexă). în principiu există două tehnici: cea bună şi cea proastă ). toată lumea începe cu cea proastă, evident. elementul principal al acesteia este alergarea cu călcâiul înainte după care se rulează talpa spre vârf şi piciorul pus prea în faţă. în felul ăsta se crează mediul ambiant pentru accidentări şi mulţi renunţă.
acum să-ţi spun şi de tehnica bună: trebiie să calci pe pingea (partea din faţă a tălpii), pe perniţele din spatele degetelor. deci nu pe călcâie, nu e degete ci pe pingea. corpul trebuie să fie înclinat în faţă de la nivelul gleznelor şi nu de la nivelul abdomenului. trebuie să fii ca o scândură care cade în faţă. când alergi eşti într-o continuă cădere. şi nu alergi cu picioarele, deşi aşa pare. de fapt îţi laşi corpul să cadă şi picioarele se mişcă pentru a preveni căderea.
sper că ai reuşit să înţelegi ceva din ce am spus !
spor în continuare"
Mie mi-a plăcut enorm când am citit că ești în continuă cădere când alergi și picioarele se mișcă pentru a preveni căderea. E frumos, îmi pare că face din alergat un fel de zbor. Și poate chiar e.
asta cu modul de alergare, iarasi o chestie care a necesitat documentare :).
RăspundețiȘtergeream auzit asa - ca cica modul in care alergam e cam ca anmprentele - we're born with it, nu il putem schimba, ci eventual imbunatati , whatever that means :)
modul cel mai corect de alergare e cel descult, ca cica the bared foot stie el cum sa calce astfel incat sa nu fie ranit.
that being said, eu m-am chinuit o vreme sa "aterizez" pe pingea, mi-am "rezolvat" bine de tot zona tibiilor [cred ca in ingrish e ceea ce se numeste shin splints].
incercat sa fac cum zic specialistii - aplecata in fata, calcat cu pingeaua, bleacs.
astfel incat acum ies la alergat fara sa ma mai gandesc la ce si cum pasesc - asta e, se poate si asa.
in ceea ce priveste aterizatul pe calcai, eu cred ca aia se intampla cand faci pasul mare - nu ai cum sa faci ditai pasul si sa aterizezi pe pingea, sau pe varf - that would rili look awkward, nu?
cum parerile sunt impartite si in ceea ce priveste alergatul [ doar nu o fi facand fix dumnealui exceptie], eu zic ca cel mai bine e sa treci informatiile prin sita neuronilor [ a mea are ochiurile cam mari, dar ma descurc si asa :)))], si apoi sa faci cum ti-e tie bine .
pana si in legatura cu stretchingul se bat in opinii - ba ca trebuie la sfarsit, ba ca trebuie la inceput.
amen.
Da, nici eu nu prea mă mai chinui să alerg într-un fel anume. Am zis oricum că să ajung eu să alerg 5 km și mai vedem apoi ce mai îmbunătățim.
RăspundețiȘtergereIntr-adevăr am văzut și eu un filmuleț în care arăta pe cineva cum alerga încălțat (pe călcâi) și decălțat (pe pigea). Pur și simplu se întâmpla natural. Așa că bănuiala mea este că dacă faci sesiuni de alergat desculț, ajungi să îți îmbunătățești alergatul în general.
Oricum vorba ta, orice chestie are păreri pro și contra, până la urmă tot corpul tău știe cel mai bine pentru el și îti spune cum să faci. Acum vreo 3 săptămâni m-am găndit să elimin carnea din alimentație si să incerc un lacto-vegetarianism. După o săptămână m-a lovit o poftă de kaiser prăjit de credeam că se sfărșește lumea toată dacă nu mănânc în următoarea jumătate de oră grăsime, să o simt cât mai mult întinzându-se pe artere :)). Și m-am gândit că dacă asta îmi zice corpul, așa e cel mai bine. Ceea ce a fost și convenabil, kaiserul e mai bun decât un morcov:))