Teoretic acum trebuia să închei săptămâna a 6-a din antrenamentul de alergare. Am alergat de 3 ori, dar nu m-am ținut de program. Mă îndoiesc că este bine așa, drept urmare în săptămâna care urmează vreau să reiau ce trebuia fac săptămâna asta.

Anyway, ce vroiam să mai spun este că în seara asta am cam reușit să calc pe pingea cănd alerg. Adică piciorul să lovească pământul întâi cu pernuțele de sub degete și nu cu călcâiul. Problema cu acest mod de a călca este că îți crește foarte mult viteza. Mă rog, e doar problema mea, că ajung la o viteză pe care nu pot să o susțin prea mult. Primul kilometru l-am făcut in 5 minute 48, iar al doi-lea chiar mai repede, în 5:38. Apoi a trebuit să fac niște pauze ca să pot să ajung să alerg 4 kilometri.

Oricât aș fi încercat să micșorez viteza, pentru că îmi dădeam seama că mă obosește prea tare, nu am reușit. Drept urmare a trebuit să mă opresc de câteva ori. În plus, alergarea asta am simțit-o intr-un mod foarte dureros în glezne și în abdomen, dar am reușit să scot la final un pace de 6:05.

Totuși, data viitoare vreau să încerc un experiment și să măresc viteaza la 5 minute per kilometru (cel puțin primul km). Știu că pot. Am alergat o data 1 kilometru jumătate cu un pace de 4:44. A fost un moment izolat, cauzat de mai multi factori, nu neaparat pozitvi. Dar înțeleg că viteaza asta e în mine, trebuie doar să învâț să o eliberez și în momente de calmitate.

P.S. Iar mi-am pierdut un pic ordinea și disciplina de la început. Încer să îmi revin.